luni, 26 octombrie 2009
luni, 19 octombrie 2009
statia urmeaza peronul

Pentru toti cei care au citit ce am scris eu pe aici si nu au fost multumiti de calitatea exprimarii mele, mai cititi acolo sus in stanga odata va rog. Eu scriu despre nimic aici, eu scriu cum imi vine, despre ce imi vine, ca e orgasm ca nu e eu scriu si gata.
Stramb, aiurea, frumos, colorat, necolorat, viu, mort, cu maini, fara maini, tot aia e. Ca asa e el, nimicul, un mare nimic nu? "Vorba `ceea", sunt prea lasa ca sa nu scriu!
Problem cu snitelu`? Nu fierbe fasolea? Nu mai intra bilele in gaura? Ceaiu` nu mai arde gatleju`? Tigara nu mai scoate fum? Cacarea te lasa cand ti-e lumea mai draga? Ti se usuca ideile? Apolo nu te mai vrea slujitor? Nu-ti mai canta cucuietii? Caleasca nu te duce altfel? Viespile nu ti se mai inchina? Detaliile te lasa? Se lasa cu mamaliga si cercei din argint suflati cu doua diamante`n plante.
Drum bun si n`am nimic sa`ti mai spun!
Cu drag, Stella!
sâmbătă, 26 septembrie 2009
Ana Blandiana
Sunt slabă, probabil. Şi ochii mi-s slabi.
Nu deosebesc culorile intermediare.
Pentru că se lasă iubită de crabi
Mi-e scârbă de mare.
Nu trec de hotarul albastru un pas
De teamă că n-o să mai ştiu să mă-ntorc,
Ca viermele-n mătase m-am retras
Şi puritatea-n jurul meu o torc.
Vreau tonuri clare,
Vreau cuvinte clare,
Vreau muşchii vorbelor să-i simt cu palma,
Vreau să-nţeleg ce sunt, ce sunteţi,
Delimitând perfect de râs sudalma.
Vreau tonuri clare
Şi culori în stare pură,
Vreau să-nţeleg, să simt, să văd,
Prefer acestei fericiri ambigue
În totul clar îngrozitorul meu prăpăd.
Vreau tonuri clare,
Vreau să spun “fără-ndoială”,
Să nu mă îndoiesc cu toate c-aş avea răgaz,
Urăsc tranziţia, mi se pare trivială
Adolescenţa strălucind de coşuri pe obraz.
Sunt slabă? Ochii mei sunt slabi?
Voi fi ridicolă în continuare?
Pentru că se lasă iubită de crabi,
Mi-e scârbă de mare.
Nu deosebesc culorile intermediare.
Pentru că se lasă iubită de crabi
Mi-e scârbă de mare.
Nu trec de hotarul albastru un pas
De teamă că n-o să mai ştiu să mă-ntorc,
Ca viermele-n mătase m-am retras
Şi puritatea-n jurul meu o torc.
Vreau tonuri clare,
Vreau cuvinte clare,
Vreau muşchii vorbelor să-i simt cu palma,
Vreau să-nţeleg ce sunt, ce sunteţi,
Delimitând perfect de râs sudalma.
Vreau tonuri clare
Şi culori în stare pură,
Vreau să-nţeleg, să simt, să văd,
Prefer acestei fericiri ambigue
În totul clar îngrozitorul meu prăpăd.
Vreau tonuri clare,
Vreau să spun “fără-ndoială”,
Să nu mă îndoiesc cu toate c-aş avea răgaz,
Urăsc tranziţia, mi se pare trivială
Adolescenţa strălucind de coşuri pe obraz.
Sunt slabă? Ochii mei sunt slabi?
Voi fi ridicolă în continuare?
Pentru că se lasă iubită de crabi,
Mi-e scârbă de mare.
miercuri, 23 septembrie 2009
gand unu

Ego studio. Da, asa se numeste bucatica asta de 0,02m patrati care salasluieste. E trist de bine. Giratoriu sens giratoriu. Atac. Poate si putina panica. Lumea e cu susu`n sus. Barbatii nu mai platesc pensie alimentara. Cumintenia intruchipata. Generatie peste generatie. Doare. Pricepi? Ma dor picioarele!! Trupul mintii ma lasa. Inimioare portocaliii cu gaura alba invadeaza timpanul urechii vazului drept. Exagerez. Acum e momentul. Elegant. Be a woman. Lumea nu face parte din mine. Alta epoca. Am o chestie. Doar bunicii raman impreuna. Lucruri simple. Totul e prea mult in ziua de azi. Unde nu as gasi sa dau si eu un tuN dinasta. Legitimarea si aromarea! `Protectia consumatorlui`. Mirosi bine. Amenda.
Pentru toate femeile din mine
vineri, 18 septembrie 2009
Octavian Paller
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
marți, 8 septembrie 2009
embrie

Gandul suna ciudat. Nu am mai scris demult.
A venit toamna. Da, in sfarsit a venit toamna! Am emotii si nu a fost intotdeauna asa. De si sunt nascuta toamna nu am asteptat niciodata pasii ei. Am avut mereu senzatia ca eu nu apartin acestui anotimp.
Sentimentele se bulucesc . Orgasmul scoate capul. Asa vrea sa tip insa nu am fost niciodata genul. Realizez ca a mai trecut o primvara de vara peste mine si asta chiar imi da emotii. Am avut o legatura stransa anul acesta. Timpul ma luat sub aripa lui si m-a indrumat catre cele mai frumoase planete ale unui nimic surpinzator de timpuriu, in care culorile nu se inmultesc ci se reinventeaza.
Am avut senzatia ca nu am pierdut nimic si ca am gasit nimic. Nu ma ars nimic insa nici eu nu am vrut sa dau foc unui loc ce era putin probabil sa se schimbe. Imi vin in minte cateva cuvinte demult scrise : in nici un fel simt tu, tu simti in nici un fel eu, eu mai bine sunt tu, tu nu simti nimic, deci eu.
Deci a venit toamna si sunt tot eu. Eu si cu mine. Nimic in plus nimic in minus de si in acel minus se ascunde cel mai mare plus din ultimul an. E forma unei frunze palide, machiata cu cele mai stridente culori din paleta celor mai stridente sentimente. Forma fetei mele are un machiaj nevazut. Obrajii sunt aburiti de atatea picaturi de ploaie.
Aerul imi ghemuie corpul, sufletul framanta gogosi, ovarele-mi reproseaza copii, ochii se rusineaza, nici gura nu-i mai breaza.
Vreau cozonac framantat in tine toamna! Toamna murdara de culori! Toamna batrana de sentimente reale! Toamna fara nici un rost de iubire venita de nici unde! M-ai pacalit, aproape ca m-ai pacalit! Am crezut ca mai mazgalit in sfarsit! Dar tu - tu n-ai facut decat o copie, o copie mult prea clara a acestui chip. Nu, nu te iubesc, n-am nici un sentiment momentan pentru tine. E mult prea rece afara.
Toamna ma indragostesc de tine!!! Toamna urata, toamna proasta ce esti, toamna fara nimic, toamna aiurita, toamna afurisita, toamna ce canti pe la colturi zadaranice, renunta!! Marita-te cu mine! Meriti. Da, meriti sa`ti fac asta! Meriti sa ma plimb pe sufletul tau. Toamna adormita ce esti. Trezeste-te caci n-am sa mai scriu despre tine! E primul meu scris, e primul meu an, e prima mea dragoste fata de tine. Alta nu mai am. E prima si ultima. E plus si minus infinit. Prefer sa mor sufocata de tine decat sa-ti mai scriu odata! Sunt mai lasa decat frigul tau, tu nu vezi? Nu te-ai saturat sa rupi atatea frunze, sa speli atat de des asfaltul ca apoi sa intinzi un covor - un covor mai curat decat notele vantului?!!
Ce mica si putina esti, urata mea toamna!
vineri, 31 iulie 2009
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
